Alegem sau nu alimentele pe care le consumăm?

Postat pe 09.10.2012 0:00:00

Succesul terapeutic şi controlul diabetului zaharat depind de o multitudine de factori. Mulţi dintre aceşti factori pot fi influenţaţi şi controlaţi de către pacienţii înşişi, inclusiv cantitatea şi calitatea alimentelor pe care le consumă, orarul de masă, atenţia cu care îşi monitorizează glicemia, nivelul de activitate fizică, precum şi administrarea regulată a terapiei medicamentoase în doza corectă, conform schemei terapeutice. Chiar şi micile schimbări pot afecta echilibrul obţinut şi influenţa controlul glicemiei.

Respectarea unei regim alimentar adecvat în fiecare zi şi administrarea tratamentului medicamentos conform indicaţiilor medicale poate îmbunătăţi foarte mult controlul glicemiei şi scade semnificativ riscul de apariţie a complicaţiilor, cum ar fi boala coronariană, afecţiunile renale şi cele neurologice. În plus, aceste măsuri sunt importante pentru controlul greutăţii corporale. Se recomandă consultarea unui specialist, care împreună cu pacientul va stabili un plan de alimentaţie, adaptat la nevoilor medicale ale persoanei respective, stilului său de viaţă şi preferinţelor personale.

Dieta reprezintă o parte integrantă a strategiei de prevenire şi gestionare a diabetului zaharat. Asociaţiile internaţionale care se ocupă cu studiul acestei afecţiuni recunosc importanţa nutriţiei ca o componentă esenţială a unui stil de viaţă sănătos per ansamblu, precum şi rolul său în prevenirea şi controlul diabetului zaharat. De menţionat că nu există un regim unic general valabil; necesarul caloric şi de nutrienţi se stabileşte pentru fiecare pacient în parte, conform necesităţilor metabolice şi preferinţelor personale. În urma amplelor studii efectuate au fost elaborate unele recomandări generale cu privire la alimentaţia corectă în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat.

Carbohidraţii sunt principala sursă de energie în dietă şi au un impact direct asupra nivelului de glucoză din sânge. Ca sursă de carbohidraţi se preferă fructele şi cerealele integrale. În timp ce proteinele şi grăsimile nu afectează în mod semnificativ nivelul de glucoză din sânge, ele furnizează organismului o cantitate importantă de calorii. Alimentaţia ordonată cu un conţinut caloric relativ constant în fiecare zi poate fi deosebit de utilă în menţinerea greutăţii corporale.

Între 25 si 35 % din aportul zilnic de calorii ar trebui să fie asigurat de grăsimi. Grăsimile saturate ar trebui să constituie mai puţin de 7% din caloriile zilnice. Consumul de grăsimi trans ar trebui să fie minim. Grăsimi trans şi saturate se găsesc în alimente precum brânză, carne roşie, unt, margarină. Persoanele cu diabet zaharat au un risc crescut de a dezvolta afecţiuni cardiace şi accident vascular cerebral, iar dieta săracă în colesterol, grăsimi saturate şi trans contribuie la scăderea nivelului de colesterol şi reduce aceste riscuri.Aportul de colesterol total trebuie să fie mai mic de 200 mg pe zi. Principalele surse de colesterol din dietă sunt alimentele cum ar fi carnea, untul şi gălbenuşul de ou.

Între 15 şi 20% din calorii ar trebui să provină din proteine, cu excepţia cazului în care există afecţiuni renale cronice. În această situaţie, aportul proteic va fi redus.

O dietă bogată în fibre (între 25 şi 30 de grame pe zi), poate ajuta la controlul nivelului de glucoză din sânge şi al hemoglobinei glicozilate.

Pentru controlul tensiunii arteriale, pacienţii sunt sfătuiţi să adopte o dietă cu conţinut scăzut de sodiu (mai puţin de 1500 mg pe zi). În acelaşi timp este încurajat consumul de fructe, legume şi produse lactate cu conţinut mic de grăsime. Pentru persoanele cu diabet zaharat şi insuficienţă cardiacă asociată, reducerea aportului de sodiu poate ameliora simptomatologia.

Atenţie la produsele etichetate ca fiind fără zahăr sau fără grăsimi. Acestea nu au neapărat un număr redus de calorii sau carbohidraţi. Uneori comparându-le cu alte produse similare ce conţin zahăr se va constata că primele aduc un aport caloric mai mare.

Simona Fatulescu
25.10.2013 0:00:00

Simona Fatulescu

este medic specialist Recuperare medicala, absolventa a Facultatii de Medicina Generala din cadrul UMF "Carol Davila" Bucuresti, 2006.

au răspuns la "Alegem sau nu alimentele pe care le consumăm?"

Lasă un comentariu
* Conform Termeni si Conditii ne rezervam dreptul de a nu publica comentariul,
sau a va contacta. Multumim!