Informația medicală: cele două fețe ale monedei

Postat pe 28.05.2013 0:00:00

Diabetul este una dintre acele probleme de sănătate în care o bună educație și informare a celui afectat este esențială pentru o bună evoluție. Sir Francis Bacon spunea: „Cunoașterea este putere”. Parafrazându-l, în cazul diabetului zaharat, se poate spune "cunoașterea este sănătate și viață lungă".

O informare medicală de calitate are multe beneficii:

  1. ­vă permite să faceți gesturile corecte care vă sunt de ajutor
  2. ­vă ajută să recăpătați sentimentul de control asupra propriei sănătăți și să mergeți în direcția corectă 
  3. vă înarmează pentru momentele de criză, când veți ști ce se întâmplă, ce aveți de făcut și unde să mergeți (de exemplu, în caz de hipoglicemie)
  4. la modul ideal, vă permite să preveniți complicațiile, ducând un stil de viață adecvat
  5. dacă nu sunteți o persoană cu diabet vă ajută să preveniți boala, sau să o descoperiți devreme, cunoscând primele ei semne (sau să îi ajutați pe alții)
  6. vă lărgește orizontul de opțiuni și așteptări, putând să găsiți mai ușor specialiști și ajutor
  7. combate singurătatea: în era Internetului, comunitățile de persoane afectate și de specialiști sunt mult mai ușor de găsit.

Cantitatea foarte mare de informație disponibilă acum are și un revers al medaliei: puteți da peste foarte multe date aproximative sau incorecte, care vă pot îngrijora inutil, sau, mai rău, vă pot face să abordați o cale greșită. De exemplu, am întâlnit persoane care renunță la tratamentele verificate punându-și speranțele în remedii care nu au nicio dovadă că ar fi utile sau nedăunătoare.

Căutați mereu sursele autorizate. Există o ierarhie a surselor de încredere:

  1. Cele mai bune sunt marile studii controlate și publicate în jurnalele medicale respectabile; acestea însă sunt adresate doar specialiștilor și sunt greu de interpretat chiar și de către un medic, dacă nu are experiență în citirea studiilor clinice.
  2. Urmează opinia experților. Preferați întotdeauna informația semnată de un profesionist, care își asumă răspunderea pentru ea. Există astăzi cărți de popularizare bine scrise, semnate de specialiști. Documentați-vă puțin asupra autorului, înainte de a achiziționa cartea. Eventual, întrebați-vă medicul ce părere are.
  3. Pe locul trei sunt articolele sau emisiunile pe teme medicale din presă, care nu sunt semnate de specialiști, ci de jurnaliști, care însă încearcă să transmită corect o informație din surse autorizate. Din păcate, veți găsi foarte multe articole care nu-și menționează sursele, sau au surse la mâna a doua (sunt preluări după alți autori, tot nespecialiști). Fiți sceptici față de ele, mai ales dacă au o evidentă tendință spre senzațional.
  4. La final, rămân părerile altor persoane, afectate sau nu. Acestea pot fi utile, dar și dăunătoare. Orice sfat pe care vi-l dă un vecin, un prieten sau pe care l-ați găsit pe vreun forum trebuie verificat întotdeauna. Ce a fost bun pentru o persoană nu e neapărat bun pentru alta.

Chiar și cea mai bună informație medicală poate avea unele „reacții adverse”: poate fi foarte anxiogenă, adică poate produce mai multă teamă și îngrijorare decât ar fi justificat.

Medicina nu este o știință exactă, câteva semne și simptome nu sunt suficiente pentru a avea certitudini, pot apărea din alte cauze și avea alte semnificații decât cele la care ne gândim. Anxietatea însă va tinde să le creeze un sens artificial. 

Studenții la medicină știu lucrul acesta din proprie experiență: bombardați cu informație medicală înalt specializată, în cantitate mare, la un moment dat au impresia că suferă ei înșiși de afecțiuni grave, că totul li se potrivește: e faimosul „sindrom al studentului la medicină”.

Ca să preveniți suferințe inutile, mergeți întotdeauna cu toate întrebările la diabetologul dumneavoastră. El e de departe cea mai bună sursă de informație. Pentru că sunteți pacientul lui, trebuie să vă cunoască cel mai bine, în unicitatea dumneavoastră, și să adapteze orice informație la cazul dumneavoastră.

25.10.2013 0:00:00

Vlad Bogdan Stroescu

este medic specialist în Psihiatrie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și a efectuat rezidențiatul de psihiatrie în Spitalul Alexandru Obregia. Ulterior, a lucrat în Metz, Franța, în domeniul psihiatriei de urgență și cel al psihiatriei de legătură, la confluența dintre psihiatrie și afecțiunile somatice. Actualmente, practică psihiatria în București, este implicat în cercetarea antropologică medicală și scrie articole pe teme medico-sociale în presa centrală și culturală.

au răspuns la "Informația medicală: cele două fețe ale monedei"

Lasă un comentariu
* Conform Termeni si Conditii ne rezervam dreptul de a nu publica comentariul,
sau a va contacta. Multumim!