Regăsirea speranței

Postat pe 19.07.2013 0:00:00

Deznădejdea și neajutorarea sunt două stări afective negative cu care te poți întâlni atunci când suferi de o afecțiune cronică, cum este diabetul zaharat.

Cu toții suferim în viață din diverse motive, și trecem prin perioade mai grele – e firesc. Când însă suferința își pune amprenta și modifică toate aspectele vieții, ea poate primi o etichetă medicală, aceea de tulburare depresivă.

Problemele de sănătate cronice, de orice fel, sunt un factor de risc major al depresiei. Persoanele cu diabet au episoade depresive de trei ori mai frecvent decât cele fără diabet. Cauzele sunt probabil multiple și incomplet cunoscute: de la rigorile adaptării la schimbări de lungă durată la modificările biologice intrinseci diabetului.

Un episod depresiv nu rămâne cantonat doar la nivelul psihicului nostru: el are un răsunet „somatic”, asupra corpului. Mai ales în ceea privește patologia vasculară (iar diabetul este o boală vasculară), depresia poate agrava starea de sănătate, evoluția și recuperarea celui afectat. Depresia este o afecțiune care trebuie luată în serios, cu atât mai mult cu cât ea însoțește o altă afecțiune a corpului, precum diabetul.

Cum știți că treceți printr-un episod depresiv?

Persoanele cu depresie resimt în primul rând o stare afectivă negativă, supărătoare, pe care doctorii o numesc „dispoziție depresivă”, dar care poate purta multe alte nume: tristețe copleșitoare, lehamite, resemnare, amorțeală (uneori nici să plângi nu mai poți), deznădejde, uneori vină, regret, chiar ură de sine, senzația că au devenit o povară pentru toată lumea. Celălalt „simptom cardinal” al depresiei este o pierdere a chefului de viață, o incapacitate de a te bucura de lucruri care altcândva făceau ca viața să merite trăită.

La acestea se pot adăuga o sumă de alte modificări:

  • oboseală intensă sau permanentă,
  • probleme de somn (fie insomnie, fie prea mult somn),
  • scăderea sau creșterea exagerată a poftei de mâncare (cu scăderi sau creșteri importante ale greutății),
  • „izolarea socială” – răcirea relațiilor cu prietenii sau cei dragi,
  • tensiune interioară,
  • probleme de atenție, concentrare și memorie. 

Adesea apar gânduri negre, despre moarte și chiar sinucidere. Dacă vi se întâmplă, e foarte important să încercați vorbiți despre ele: cu un specialist, dar chiar și cu cei apropiați.
Depresia este o deformare a realității: ea colorează totul în nuanțe întunecate. Încercați să vă amintiți, sau rugați-i pe cei din jur să o facă, că lucrurile nu sunt nici pe departe așa de grave cum le resimțiți uneori, și că există mereu soluții și opțiuni.

Regula cea mai simplă este: dacă vă gândiți că ați putea avea nevoie de ajutor, cereți-l fără să mai așteptați, pentru că aveți doar de câștigat. Depresia nu e o slăbiciune, nu e ceva ce trebuie să controlați sau să înfruntați singur: e o problemă de sănătate tratabilă și de care trebuie să vă ocupați.

În lumea în care mersul la un specialist în sănătatea psihică este văzută ca o rușine, sau un stigmat, e posibil să aveți rețineri în a cere sfatul unuia. Alungați-le: pe lângă faptul că prejudecățile sunt doar atât: niște idei fără greutate, sfatul specialistului prespune o vizită confidențială și protejată.

Există tratamente foarte eficace și bine tolerate împotriva depresiei: farmacologice, intervenții de psihoterapie, modificări de stil de viață. Sprijinul celor dragi e un ajutor neprețuit. Dacă vă întrebați încotro să o luați (psihiatru, psiholog, psihoterapeut), contează mai puțin: important e să apucați problema de undeva, de oriunce. Noi oricum lucrăm în echipă și vă vom îndruma mai departe.

25.10.2013 0:00:00

Vlad Bogdan Stroescu

este medic specialist în Psihiatrie. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și a efectuat rezidențiatul de psihiatrie în Spitalul Alexandru Obregia. Ulterior, a lucrat în Metz, Franța, în domeniul psihiatriei de urgență și cel al psihiatriei de legătură, la confluența dintre psihiatrie și afecțiunile somatice. Actualmente, practică psihiatria în București, este implicat în cercetarea antropologică medicală și scrie articole pe teme medico-sociale în presa centrală și culturală.

au răspuns la "Regăsirea speranței"

Lasă un comentariu
* Conform Termeni si Conditii ne rezervam dreptul de a nu publica comentariul,
sau a va contacta. Multumim!